A sosit momentul adevărului pentru economiile din Europa de Est

Economia Cehiei, considerată cea mai matură din regiune, a reînceput să scadă în trimestrul trei pentru că n-a mai avut suficientă energie din consumul intern şi din exporturi, scrie Ziarul Financiar.

În Ungaria, încrederea consumatorilor în economie este la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Industria este ţinută în mişcare doar de exporturi, care au crescut în septembrie faţă de luna anterioară, dar s-au prăbuşit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile, care reflectă consumul, au evoluat mult mai slab, partea bună observată de presa maghiară fiind că acest lucru i-a permis ţării să-şi îmbunătăţească balanţa comercială.

• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”
• Record de turiști în Japonia! Cât au cheltuit cei 3,31 milioane de vizitatori?

În Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, vânzările de retail au scăzut în septembrie, dar mai slab decât s-a anticipat şi mai lent decât în luna anterioară. Indicatorul sugerează o tendinţă de revenire a consumului, de mult timp unul din motoarele principale de creştere economică. Şi aici importurile au scăzut mai repede decât exporturile, permiţând îmbunătăţirea balanţei comerciale.

Un val sufocant de inflaţie

Dacă importurile depind de factori interni, exporturile est-europene depind în cea mai mare măsură de cererea externă, în principal de cea din Uniunea Europeană şi din zona euro.

Funcţionarea celor două motoare depinde însă şi de cum înţeleg guvernele şi companiile să impulsioneze şi să ajute consumul şi cum să-şi orienteze exporturile. După un val sufocant de inflaţie şi după cheltuielile bugetare pentru atenuarea efectelor pandemiei şi crizei de energie, parlamentul ceh a adoptat săptămâna trecută un pachet de măsuri de austeritate prin care majorează taxe şi reduce salarii. Scopul este de a repara finanţele publice, urmărindu-se reducerea deficitului bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la 1,8% din PIB anul viitor şi la 1,2% din PIB în 2025, scrie AFP.

Măsurile de austeritate înseamnă în principal tăierea subvenţiilor şi a salariilor în sectorul public şi majorarea impozitului pe profitul companiilor de la 19% la 21%.

Economia cehă a încetinit semnificativ

De ase­menea, sunt majorate taxele pe proprietate şi accizele pe tutun şi alcool. De­pendentă puternic de producţia de autovehicule şi de exporturile în zona euro, economia cehă a încetinit semnificativ de la venirea pandemiei, în 2020, şi n-a reuşit să-şi revină. Pentru anul acesta este prognozată o recesiune slabă. Consumul gospodăriilor este ţinut în loc de eroziunea salariilor reale de către inflaţie, notează Expats.cz. Vânzările de retail au înregistrat în septembrie o scădere anualizată de 4%, mai rapidă decât cea de 2,8% din luna anterioară. Austeritatea cel mai probabil va presa în jos şi mai mult consumul.

De asemenea, afacerile au raportat scăderea comenzilor de pe piaţa internă şi internaţională. Analiştii spun că de vină pentru slăbiciunea economică pot fi şi reorientarea spre economia „gri“ şi faptul că cehii cheltuie în străinătate în loc de acasă.

La capitolul exporturi, Cehia simte puternic anemia economică devenită cronică a Germaniei, cel mai mare partener de comerţ. Toate acestea fac ca economia cehă să fie singura din UE care nu a revenit la nivelul de dinainte de pandemie, din 2019, atrage atenţia economistul-şef al Asociaţiei Bancare Cehe Jakub Seidler. La acest capitol, potrivit unei analize a Oxford Economics, campioni europeni sunt Croaţia, Slovenia, Danemarca şi România, dacă din clasament este exclusă Malta, o economie minusculă.

Lipsa apetitului pentru cheltuieli are efecte vaste

În Ungaria, vânzările de retail s-au prăbuşit cu aproape 8% în septembrie faţă de anul trecut, iar această lună este a zecea la rând de scădere, arată datele statistice oficiale. Impactul cel mai mare se vede la benzinării – minus 20%, notează Economx.

Faţă de luna anterioară, vânzările sunt neschimbate. Lipsa apetitului pentru cheltuieli are efecte vaste, iar unul dintre sectoarele cel mai dur afectate este cel al restaurantelor. Analiştii de la ING menţionează un fenomen care ia amploare în Ungaria: turismul pentru cumpărături. Ungurii pleacă în număr tot mai mare în ţările vecine să cumpere mâncare mai ieftină. Efectele le simte sectorul de comerţ alimentar local. Cu toate acestea, economia ungară a ieşit din recesiune în trimestrul trei, condusă de industrie, care şi-a revenit în pofida aşteptărilor. În lipsa cererii interne, industria a funcţionat propulsată doar de exporturi. Producţia de baterii electrice şi sectorul auto în general au ajutat cel mai mult. În total, în septembrie exporturile au scăzut cu 5% în ritm anualizat, iar importurile cu 19%. În ritm lunar, exporturile s-au majorat cu 13%, iar importurile cu 8%.

Peste 75% din exporturile Ungariei se duc în UE. Perspectivele sunt şi bune, şi rele. Partea rea ţine de cererea externă şi de inflaţia încă ridicată. Cea bună: băncile spun că cererea de credite pentru consum şi locuinţe a început să crească în trimestrul trei.

Vânzările de îmbrăcăminte s-au prăbuşit

Pentru economia poloneză, trimestul trei a fost un punct de cotitură, în care revenirea şi-a regăsit forţa.

Vânzările de retail şi-au încetinit simţitor scăderea în septembrie, la minus 0,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de la minus 2,7% în august, arată biroul de statistică polonez. Rezultatul, mai bun decât s-a anticipat, dă speranţă că sectorul de retail şi consumul gospodăriilor, frânate de inflaţie, îşi vor reveni în curând. În septembrie, cel mai bine au evoluat vânzările de maşini (plus 10%) şi carburanţi.

În schimb, vânzările de îmbrăcăminte s-au prăbuşit cu 16%. În comerţul extern, cele mai noi date arată că exporturile au înregistrat în august prima scădere din acest an (minus 2,2% în ritm anualizat), reflectând stagnarea din zona euro şi umbra recesiunii din Germania. Declinul importurilor a accelerat, de la minus 7% la minus 12%. Astfel de diferenţe au permis Poloniei ca în perioada ianuarie-august să realizeze un mic surplus comercial. La exporturi se remarcă cele de alimente, care au crescut cu 11%.